terroir

Terroir-ul și cu ce se mănâncă el

Terroir-ul (a se citi „teruar”) este unul dintre cele mai folosite și puțin înțelese cuvinte din lumea vinului. Inițial, el era asociat cu notele pământoase ale vinurilor europene. Acum, termenul se folosește larg și se asociază cu toate regiunile vinicole (de exemplu, terroir-ul Bordeaux sau al Văii Napa).

Dar, totuși, ce înseamnă acest termen folosit prea des?

4 Elemente ale Terroir-ului

Clima

Regiunile vinicole pot fi împărțite grosso modo în regiuni cu climă rece și caldă. Strugurii din regiunile mai calde, de regulă, au un nivel mai înalt de zahăr (și, ca urmare, produc vinuri cu un conținut mai înalt de alcool), iar vinurile din regiunile mai reci păstrează mai multă aciditate. De exemplu, podgoriile din regiunea Valul lui Traian primesc mai mult soare decât cele din regiunea Codru. Iar, din același motiv, strugurii recoltați în regiunea Bălți sunt folosite doar pentru vinurile brut sau divinuri.

Sol

Există sute de tipuri de sol și mii de variații ale depunerilor de minerale care influențează roada podgoriilor. Majoritatea podgoriilor sunt plantate pe 5-6 tipuri de soluri care afectează calitățile vinului. Deși nu există dovezi științifice, de multe ori, vinurile produse din podgorii cu soluri bogate în minerale sunt asociate cu gustul „mineral” din vinuri. Am putea compara solul cu un pachețel de ceai prin care trece apa spre rădăcinele viței-de-vie. De exemplu, în regiunea Ștefan Vodă se întâlnesc des solurile de tip podzol și cernoziom brun. Cernoziomul, de regulă, nu prezintă minerale în primele 50 cm de la suprafață. Podzolurile sunt bogate în depuneri de cuarțuri și resturi sedimentare din roci magmatice. Diferențele dintre vinurile produse pe cele două tipuri de soluri, iarăși, țin de caracterul „mineral” al vinului.

Teren

Altitudinea, deși pare greu de crezut, este un factor determinant pentru un vin de calitate. În afară de acest element, factori precum formațiunile geologice (dealuri, munți, văi etc.), flora (plante, microbi, copaci etc.) și corpurile mari de apă influențează vinurile din anumite regiuni. Astfel, regiunea Valul lui Traian este localizată pe stepe cu soluri bine-aerate, iar în regiunea Codru, prezența pădurilor influențează distribuirea precipitațiilor.

Tradițiile

Tradițiile și tehnicile de cultivare a viței-de-vie și de vinificație influențează calitățile vinului, mai ales, în cazul regiunilor cu o experiență vastă în domeniu. Aș adăuga aici că legenda și brandul contează la fel de mult, iar un vinificator nou ar putea să concureze foarte greu cu un producător de genul Purcari sau Mimi care continuă istoria de decenii sau chiar secole.

Acum (sper că) poți folosi cu încredere termenul terroir! (și tot infograficul ca să repetăm informația!)

Copy of  fast food

Volumul de zahăr în vinuri spumante

Volumul de zahăr din vinurile spumante este o mărime pe cât de importantă pe atât de confuză pentru amatorii de vinuri. Termenele sunt, de regulă, în franceză sau engleză și pot duce la unele neînțelegeri.

Senzația de dulceață din vinuri este creată prin interacțiunea dintr-o serie de factori printre care se numără:

✔️ volumul de zahăr,

✔️ aciditatea,

✔️ volumul de alcool,

✔️ tanini ș.a.

În vinurile spumante create după metoda champenoise, la etapa de „dosage” se adaugă o cantitate mică de zahăr sau must concentrat pentru a-i reduce din aciditate.

Doza de zahăr variază după preferințele consumatorului variind de la Brut Nature în care zahărul este lipsă până la Dulce, care are circa 50 de grame de zahăr rezidual per litru.

Descrierea vinurilor spumante în dependență de volumul de zahăr

Brut Natural: sub 3 grame per litru. Cunoscut și ca Pas dosé sau Dosage zéro – cel mai sec dintre vinurile spumante.

Extra Brut: un vin spumant extrem de sec, cu un maxim de 6 grame de zahăr rezidual per litru.

Brut: Unul dintre cele mai populare tipuri de vin spumant (și preferatul meu) cu un conținut de zahăr mai mic de 12 grame per litru.

Extra sec (extra-dry): 12 – 17 gr/l. În pofida denumirii, cunoscătorii ar putea simți un pic de zahăr rezidual în post-gustul acestui vin spumant.

Sec (dry): 17 – 32 gr/l. Acest vin spumant prezintă un gust destul de clar al zahărului rezidual.

Demi-sec: 32 – 50 gr/l. Închipuiți-vă că adăugați în cana de ceai 2 lingurițe de zahăr.

Dulce: mai mult de 50 gr/l. Acest volum de zahăr este caracteristic vinurilor spumante pe baza varietății de struguri muscat.

Care ar fi un starter pack pentru un party cu spumante?

Eu nu sunt un purist la tema spumantelor și trebuie să înțelegem, de exemplu, combinat cu o felie de tort, Brut-ul nu se va manifesta prea bine și „va pișca de limbă” un neinițiat.

Eu aș recomanda un combo din 4 spumante consumate timp de 3-4 ore pentru o companie de 5-6 persoane.

Începem cu un Blanc de Noirs de la Cricova pe care îl putem folosi singur ca aperitiv sau combinat cu niște bruschete asortate cu avocado sau pește roșu, care vor contrasta bine cu gustul aproape mineral al spumantului.

Continuăm cu un Brut Alb de la Chateau Vartely pe care îl combinăm cu brânzeturi moi și niște semințe de dovleac sau nuci cashew nesărate. Aceasta este faza în care îl așteptăm pe prietenul cela care întârzie permanent și îl discutăm alene pe la spate.

Pentru faza când ne e foame cu adevărat, recomand o combinație mai neobișnuită o rață coaptă cu un sos din fructe de pădure și un Rosé Sauvage de la Cricova. Dacă nu vrei să te complici, poți lua și un pui la rotisor în sos de miere, dar senzațiile nu vor fi aceleași. Grăsimea păsării va fi „tăiată” de aciditatea fructată a vinului spumant și va lăsa o senzație ușoară de saț epicureic.

Iar pentru desert și cei mai rezistenți sau rezistente, niște macarons de ciocolată sau de coacăză cu o Lacrima Dulce de la Cricova, care va relaxa și îi va convinge pe oaspeți să plece la timpul potrivit.

Desigur, puteți folosi recomandările și separat și savura vinul spumant cât mai des, mai ales că încet, dar sigur vine primăvara!

Copy of Aromele a 10 tipuri de vin vizualizate

Ghidul tău pentru asocierea vinului cu fast-food

Cât de sănătos nu am trăi, cu toții avem zile în care avem nevoie de niște cartofi pai și un burger cât mai mare sau de două cutii de gogoașe. Cine a spus că trebuie să ne limităm la meniul standard și că nu le putem combina cu un vin pentru o experiență inedită?

Se pare că umilii cartofi pai se combină perfect cu unul dintre cele mai sofisticate produse vinicole: vinul spumant!

Aciditatea și bulele din vinul spumant neutralizează perfect grăsimea și sarea din cartofii pai. Vă puteți face o tradiție decadentă de Anul Nou să combinați un vin spumant scump cu cartofi pai, un prinț și un cerșetor.

Burgerul a devenit o prezență constantă în meniuri, atât ca fast-food, cât și ca un fel mai sofisticat de mâncare cu origini modeste. Dar poate el să fie combinat cu vin?

Desigur, recomandarea mea este un Pinot Noir, un vin mai ușor și fructat, care se combină perfect cu natura bogată și consistentă a burgerului.

Sauvignon Blanc-ul este răcoritor și complimentează minunat condimentarea și consistența aripioarelor de pui. Nu e nimic mai bun decât să muști dintr-o aripioară de pui și să îți răcorești palatul cu un Sauvignon Blanc. E o combinație pe care aș prefera-o zilnic, dacă aș putea.

Popcornul și vinul sunt ingredientele perfecte pentru o seară relaxantă cu un film acasă. Descoperă combinația nemaipomenită dintre ronțăit și sorbit pe canapeaua preferată. Combinația clasică este între popcornul untos și Chardonnay.

Porumbul scoate în evidență notițele de nuci din aroma Chardonnay-ului, care reduce din grăsimea specifică a popcornului.

Chipsurile barbeque își formează aroma dintr-un complex de ingredientemiere, usturoi, ceapă, orz, roșii și multe altele. Dar toate variațiile au în comun un extras de drojdie, care îi dau note savuroase umami – ideal pentru un Pinot Noir pământos și condimentat.

Nimic nu contrastează mai bine cu un hot dog sărățel decât un Sauvignon Blanc tropical și citric. Ușor și fructat, Sauvignon Blanc-ul este versiunea „pentru maturi” a limonadei, care curăță palatul gurii după un hot dog. Indiferent ce topping ai pus peste hot dog (inclusiv și ceapă), nu le vei simți post-gustul după un pahar de Sauvignon Blanc.

Shawarma, cunoscută la noi și ca wrap și ca „kebab”, deși ultimul termen se referă la un alt fel de bucate de carne a devenit o constantă a mâncării stradale din Chișinău. Mai mult, nu cred că trendul va dispărea, deși calitatea ei variază dramatic de la local la local. Shawarma este, de regulă condimentată și cu multă carne și grăsimi. O shawarma cere un vin roșu puternic cu arome fructate bine-structurate. Merlotul este o alegere logică în acest sens.

Gogoașele au ceva din estetica SUA a anilor ’80 ai secolului trecut. Parcă îți imaginezi o domnișoară cu o coafură permanentă, blugi rupți și o cutie de gogoși. Dar, tot ele pot fi și mai exclusiviste cu un vin bun alături. Un muscat de desert, aproape frizant, le adaugă nuanțe fructate, mai ales dacă sunt glazurate cu căpșună. Dulceața vinului și cea a gogoșii se întrepătrund, dar nu se suprasaturează. E ca și cum ai mânca o gogoașă și ai „bea-o” în același timp. Și e cu mult mai sănătos decât să combini gogoșile cu cola.

Cât de des combini fast-food-ul cu vin?

Ghidul de vinuri

Ghidul de vinuri pentru iubitorii de bere

Cu toții avem prieteni care preferă berea și nu văd cum ar face tranziția la vinuri. Fie le par prea pretențioase, fie cred că gama de arome și gusturi este prea diferită pentru ca să le placă licoarea lui Bacchus.

De aceea, am hotărât să fac un ghid pentru curioșii care vor să treacă de la bere la vinuri. În dependență de berea preferată, Vă recomand vinul care se aseamănă după calitățile gustative și arome.

Sper că infograficul Vă va motiva să Vă diversificați gusturile și experiențele hedoniste!

Notele dulci și condimentate ale Pinot Grigio amintesc hameiul puternic și profilul condimentat al Pilsner-ului.
Pinot Noir-urile au un corp suficient de pronunțat, dar nu prezent în exces, ca și Pale Ale-urile apreciate pentru balanța gustului și moliciune.
IPA-ul dominat de hamei și Sauvignon Blanc-ul dominat de arome ierboase sunt ambele îndrăznețe, deschise și deseori cu arome citrice.
Rara Neagră are un corp caracteristic și nuanțe de fructe pe care le vor aprecia iubitori de Amber sau Red Ale centrat în jurul malțului.
Malbecurile au un corp balansat și aciditate medie cu nuanțe de vișină amară similar gustului crocant și sec al Lagerului.
Chardonnay-ul ca și Weissbier-ul este complex și, în același timp, moale, ușor și răcoritor.
Vinurile de Porto sunt vinuri de desert cu arome puternice de gem structurate la fel ca și berile maturate în baric.
Porter-urile și Syrah-urile sunt cunoscute pentru culoarea întunecată, corpolență și caracter puternic.
Cabernet-Sauvignon este un vin de culoare întunecată cu corpolență bine-definită și note de fructe bine-stratificate. Am putea afirma că e versiunea vinicolă a unui Stout cu gust de malț prăjit proeminent.
Dacă îți plac cidrurile frizante și acidulate, tranziția la vinuri spumante va fi una interesantă și chiar plăcută!

Sper că ți-a fost utilă postarea, tu ce preferi, vinul sau berea?

Arome Merlot

Aromele a 10 tipuri de vin vizualizate

Există mii de soiuri originale de struguri cultivate în întreaga lume. Pentru a vă ajuta să navigați pe acest peisaj vast, am vizualizat prin infografice aromele din 10 dintre cele mai răspândite vinuri.

Vârsta si originea afecteaza aromele și caracterul fiecărui vin. Un Pinot Noir din regiunea IGP „Ștefan Vodă”, de exemplu, este în general caracterizat de aciditatea pământului, în timp ce Pinot Noir-ul  din regiunea IGP „Codru” tinde să aibă arome de fructe roșii. Aceste imagini ilustrează o privire de ansamblu asupra aromelor din vinurile Dvs. preferate.

Iată aromele din cele 10 cele mai populare tipuri de vin, vizualizate.

Arome Zinfandel

Cât de des „ghiciți” aromele din vinurile preferate?